how many rivers??

how many rivers do I have to cross to get where I want?

intrebarea asta imi vine in cap in fiecare dimineatza, de ceva timp incoace. am ajuns intrun punct, am tras pentru atatea pentru ca intrun moment sa vad ca nu sunt acolo unde imi doresc. ca ceea ce imi doresc si reprezinta parte esentiala din mine, imi lipseste.
cate trebuie sa facem pana sa ne dam seama ca nu are rost? cat de mult trebuie sa ni se ingreuneze drumul pentru a renunta? cand moare speranta? remarc ca sunt trei categorii de persoane. sunt persoanele care nu stiu sa innoate, drept pentru care, la primul rau de traversat se opresc.
sunt persoanele care stiu sa innoate dar care obosesc repede. dupa ce trec un rau sau doua innot, vor renunta , pentru ca vor spune ca au obosit.si sunt pesoanele care nu se opresc indiferent cate rauri au de trecut.

acum, nu caut sa vedem care cum in ce categorie se incadreaza.dar sunt curios oare cine procedeaza bine? cel care renunta usor, cel care nu incearca sau cel care da totul ptr ceva?

perseverenta se defineste ca procesul de repetitie a unei actiuni in scopul atingerii unui obiectiv, fara a fi descurajat de rezultatele anterioare! eu sunt perseverent, dar ma intreb: oare cate rauri mai am de trecut/ oare nu am facut deja prea mult ? poate ar trebui sa ma opresc/?

esenta e ca atunci cand ai parte de tot ce e mai bun la capat de drum, nu conjteaza cat de lung si anevoios a fost drumul. caci la capatul lui gasesti ceea ce iti completeaza viata si te defineste ca om. nu pot renunta, chiar daca nu are sens, caci asta ma defineste ca ok, si renuntand ar insemna sa renunt la mine.
nu o sa renunt la mine, voi continua sa inot.

constant ca ceea spre ce alerg, e atat de important pentru mine, incat ma poate dtermina sa o iau de la zero zilnic.asa ca ma trezesc, ma uit la telefon, la poza de pe noptiera, ma imbrac si imi incep ziua, spunand: Have a little faith!!

jah jah protect and guide you!!