E randul meu...

E randul meu...cand iti vine randul parca ti-e teama sa faci ceea ce trebuie,dar astepti cu nerabdare sa iti vina randul.Cand iti vine randul trebuie sa dai totul pentru a arata de ce esti in stare,insa de multe ori din dorinta de a face totul bine o dai in bara...si cand o dai in bara nu e gol...poate mingea vine tot la tine si iar iti vine randul si iar o dai in bara pana ce dai gol...dar dai gol si iti pare rau ca nu este altul in locul tau care are mai mare nevoie sa ii vina randul, sa dea gol...fiecare suteaza pentru el...sa fie golul lui insa daca rateaza da vina pe altcineva,da vina pe cel care i-a dat pasa.
E randul meu...acum trebuie sa arat tot ce stiu,tot ce am invatat pana acum din viata asta...sa fac tot posibilul sa nu o dau in bara sau mai rau sa nu dau peste poarta...daca am dat-o peste poarta e vina mea si doar a mea...nu am pe cine sa dau vina...deoarece pana la faza cand am primit mingea si mi-a venit randul altii au facut faza si doar prin alegerile mele am ajuns in postura sa primesc mingea si sa finalizez,sa imi vie randul.
E randul meu...sa dau gol,sa ajung acolo unde mi-am dorit...sa fiu acela de care sa fie mandri toti cei care ma cunosc,sa fiu printre acei care au dat gol si au scapat de chinul ratarilor...vreau sa dau gol cu orice pret.
E randul meu...ca doar eu l-am scris,e randul de dinaintea randului viitor,e primul rand dupa cel din urma,e randul fara majuscule,e randul fara nume proprii,e randul cu cele mai multe randuri.
E randul meu sa nu mai stau la rand,sa nu mai rabd neputinta celor care stau in randul meu,care stau inaintea mea la rand sau a celor care au iesit din rand fara sa le vina randul.
E randul meu sa fiu tras la raspundere pentru statul la rand atata timp,e randul meu sa ies din rand mai repede decat ceilalti,e randul meu sa nu mai astept randul altora,e randul meu sa fiu acela caruia sa ii vina randul...e randul meu.
E randul meu cel din urma...dar nu ultimul...

D'ale briceagului

S-a dus prin Hasdeu o veste
Ca intru doar pe ferestre,
Femeia vrea maritis
Io lipesc cate-un afis.

Toata seara sunt la geam
Bani de nunta io nu am,
Vreau sa fiu singur in viata
Si sa mor legat de-o atza.

Tot asa zic prietenii
Ca rechin io oi muri,
Doamne feri de ceva rau
Ca doar om am fost si eu.

Amarat si-ngandurat
Si cu pofta de spirtat,
Toata seara sunt la geam
Loc sa dorm io iara n-am.


...versuri scrise pentru prietenul nostru Teliuc...facute in graba dar facute din suflet...persoanele incluse in versuri se stiu si nu ne cerem scuze...e doar pura realitate...hav a niu dei...omu' briceag

VIDEO: Gushterii (revealed)!

Ritual de initiere in randul gushterilor!

Video-ul de mai sus reprezinta o parte din ritualul de initiere in gushterime. Pentru a fi gushter trebuie sa indeplinbesti cateva conditii esentiale:
1. Sa fii prezent la majoritatea intalnirilor gushterilor
2. Sa intelegi limbajul gushterilor care sincer sa va spun e un fel de argou dus la extrem.
3. Sa fii posesorul unui sacou care nu valoreaza mai mult de 10 RON.
4. Sa respecti cu sfintenie ziua de Joi, pe Aurel Tamas si localul Arizona.
In fine mai sunt cateva reguli pe care din motive de securitate nationala nu vi le putem dezvalui. In final se va supune la vot si vom hotara daca meriti sau nu sa fii gushter. Teliuc merita pe deplin, la fel si Johnny.....


P.X. Imaginile de mai sus nu mai au nevoie de nici un comentariu suplimentar.... va las pe voi sa va spuneti parerea....

by Catarama

Despre renuntare

Oare a trece prin lume, printre oameni şi lucruri, a le sorbi rapid şi nesaţios sucul şi a culege, în trecere, fructele spre care mâinile ţi se întind din instinct, înseamnă, în esenţă, a renunţa? De aceste randuri m-am izbit in timp ce imi treceam privirea peste eseul unei pustoaice de 18 ani. Ai spune ca sunt scrise de un mare filosof, nu este asa si poate asta le face cu atat mai valoroase...
M-au facut sa reflectez...a renunta...renuntam cu atata usurinta la lucrurile care conteaza, la un gand indraznet sau la persoanele care inseamna ceva pentru noi. Renuntam...de ce? Poate ca nu suntem suficient de curajosi, pentru ca ne este teama sau care sa fie motivul? Reflectati si ajutati-ma sa descopar raspunsul...
Uitati-va aici...Renunţarea e în repeziciunea cu care toate acestea sunt consumate şi primite, în viteza trecerii de la un fruct la altul, în repeziciunea fulgerătoare cu care îi savureazi dulceaţa, mânat de teama de a nu zăbovi prea mult lângă unul singur, de a nu te ataşa prea mult de unul singur, renunţând astfel la celelalte...Sa fie acesta raspunsul...se pare ca pustoaica e cu un pas inaintea mea. Ceea ce este ciudat este ca in urma cu o saptamana m-am lovit de aceste vorbe, dar spuse intr-o alta forma si intr-un alt context. Nu sunt de acord cu voi. Pai de ce ne-ar fi teama...Eu zic sa avem curaj... eu una am. Totul depinde de noi...ideea e sa nu cream holograme si sa investim in ele, atunci sigur vom fi dezamagiti. Si daca e sa renuntam, sa renuntam la holograme, sa renuntam la proiectii false, sa privim totul asa cum este...

M*am trezit cu gandul sa cuceresc lumea.,,si am sfarsit pierdut in ea!

ce titlu lung! dar e adevarat.nu stiu de voi, dar ma trezeam zilnic zicandu*mi ca azi o sa cuceresc lumea......astazi voi face ceva ce trebuia sa fac pana acum,ceva care sa nu ma lase prada uitarii,ceva....orice...dar sa fac ceva...
....si incepuse promitzator..ma trezisem,zambisem,si plecasem din camera mai repede decat de obicei,.era ceva aparte la ziua asta...ceva vibratzii imi spuneau ca astazi ceva va sta diferit,lucrurile parca erau altfel;era ZIUA!!!toate pareau ca se indreapta spre un final de poveste..si am ajuns unde trebuia sa fiu de obicei ...aparusera primele provocari,dar facusem fatza bine..mai tarziu incepuse sa fiu contestat dar am trecut relativ repede cu vederea acesta...si apoi venise;era PIEDICA sau LIMITA;nu o stiam pana la m0mentul respectiv,era ca o tipa necunoscuta care te atrage si nu te lasa sa pleci spre ceea ce trebuia sa faci, inainte de a intra in vorba cu ea.
si am intrat in contact cu ea..si,va amintitzi toate vibratziile alea bune de care spuneam,acele sentimente inaltzatoare,se pierdusera...scopul atat de clar dimineatza ,disparuse ,si nu era trecut de ora 4..si asha au aparut primele semne de intrebare;unde trebuie sa merg? cine sunt totzi astia? ce caut aici?de ce ma grabesc daca nu am unde sa ajung?
...........m*am trezit de dimineatza ,m*am grabit toata ziua ,si toate astea doar ca sa nu fac nimic!!
............si am sfarsit pierdut in ea;in timp ce toate intrebarile astea ma flancau,iar legatura cu LIMITA sau PIEDICA se intensifica, am vazut ceva incredibil;mai sunt multzi in situatzia asta.,.mai mult, acesti multzi formeaza lumea..noi suntem lumea...si atunci m*am speriat.....sunt lumea!! da, stiu, o realitate cruda, inspaimantatoare.dar asha e...si e valabil si ptr u ..
......si apoi m*am pus in pat parca putzin resemnat ca nu pot face mai mult; poate atat pot;poate nu se poate mai mult...
si am inchis ochii..............................
dar inainte sa adorm..un gand nebun mi*a trecut prin cap; ce ar fi ca maine sa cuceresc lumea??de fapt nu;.....maine voi cuceri lumea..........si asha am adormit...voi reusi??? nu am nici cea mai mica idee,dar daca nu , macar ma voi pierde din nou in ea si nu voi avea nevoie de nimic...cum spunea cineva: 'e bine sa te pierzi la modul cel mai simplu si sa nu stii nimic de nimic' ...tocmai de aceasta voi incerca maine sa cuceresc lumea....ca Ea sa ma inghita din nou..